Lacrimile lui Vasile
Prof.Valer Vasile Demian, IM ICCF
Este greu de imaginat un om mai cumpanit, mai stapan pe emotiile lui, ca Vasile. Pasiunea lui, arta lui in jocul cu doi Regi ii dau posibilitatea sa-si cultive inteligenta, creativitatea intru frumosul abstract.
Nu lasa fraul liber cand e vorba de adevar, cinste, conduita civica. Nu are deci sanse sa devina un ziarist de o anume factura la vreo foaie independenta, care sa scorniceasca pericole funeste pentru integritatea hotarelor (de West), tacand puternic vis-à-vis de hotarele dinspre alte tari. Nu-l pasioneaza inventia cu orice pret, a unor teribile tare la atatia pagani care ne inconjoara si stau sa ne pape fripti. Nu uita pe cei care ne-au papat vreo 50 de ani de existenta nationala chiar daca neamul lor a dat campioni in jocul bi-regal. El voteaza cu Fischer.
Foarte departe de nivelele de jos ale coeficientului de inteligenta, nu va spune nicicand ca in anii '30 Romania a cazut prada capitalismului salbatic, ca mizeria, coruptia, cursul leului, erau mai de groaza ca in ziua de azi.
Nu si iar nu, pentru ca el are rusine.
Nu mi-l pot inchipui emotionandu-se la trecerea limuzinelor de protocol cu tot zambetul de la o ureche la alta pe care acestea il poarta de la o vizita de lucru spre una cu protocol ales.
A trecut insa dincolo de rusine in gara la Aradul Nou cand trenul a primit pentru a duce la Iasi pe Regina Ana. Atunci siroaie de lacrimi i-au brazdat nestapanit obrajii.
Suntem atatia, un segment social important, care alaturi de Vasile plangem pe dinauntru pentru ca nu putem fi in tara noastra democratica, cu cine mi-e drag.
Soarta unui neam sta oricum in puterea lui Dumnezeu, dar frica patologica ii face pe unii sa se teama de destabilizare din te miri ce.
Vi se pare posibil un puci al lacrimilor?
*******
Aparuta in "Corana de Otel"
Vasile (Lencea) sahist cat.I si arbitru
© 2002 Valer Vasile Demian